No Comments on REGNUL PROTISTA (PROTOCTISTA)

1.Protozoarele (protos = primul, zoon = animal)

-sunt microorganisme unicelulare, cu organizare de tip eucariot;

-pot fi libere (Parameciul, Euglena), sau parazite (Giardia, Tripanosoma);

-cele libere se deplasează cu ajutorul cililor, a flagelilor, a pseudopodelor;

-atât cele libere cât şi cele parazite se hrănesc heterotrof;

-protozoarele se pot înmulţi asexuat prin diviziunea longitudinală sau transversală a celulelor sau, se pot înmulţi sexuat prin fuziu...

Read more

No Comments on REGNUL MONERA (PROCARIOTE)

Caractere generale:

-sunt organisme procariote;

-pot fi solitare sau coloniale;

-nu au nucleu;

-au peretele celular rigid sau acoperit de o capsulă sau mucus;

-se pot deplasa cu ajutorul cililor sau flagelilor;

-pot fi imobile;

-înmulțirea se poate face asexual prin diviziune directă.

Clasificare:

  1. BACTERII ( archebacterii și bacterii propriu-zise numite eubacterii)
  2. ALGE ALBASTRE VERZI (cianobacterii)

Bacteriile

Mediu de viaţă: bacteriile sunt întâ...

Read more

No Comments on VIRUSURILE

 VIRUSURILE

 Virusurile sunt forme acelulare de viață lipsite de metabolism și de enzime care pot trăi doar ca paraziți în interiorul altor celule.

Datorită acestor calități, virusurile nu pot fi încadrate în nici unul dintre cele 5 Regnuri.

Un virus adult poartă denumirea de VIRION iar bolile produse de virusuri se numesc VIROZE.virus

 Alcătuirea unui virus:

-prezintă o capsidă (înveliș) proteică și o moleculă de acid nucleic (ADN sau ARN).

Read more

1 Comment on CLASIFICAREA ORGANISMELOR VII

SPECIA este un grup de indivizi asemănători între ei care prin încrucișare dau naștere la descendenți viabili ( capabili să supraviețuiască) și fertili ( să se reproducă).

Pentru denumirea științifică a speciilor a fost introdus în secolul al XVIII-lea de către botanistul Carl Linné, un sistem de nomenclatură binară.Conform acesteia fiecare specie prezintă un nume de gen ( se scrie cu majusculă) și un nume de specie ( se scrie cu litera mică)...

Read more

No Comments on GENETICĂ UMANĂ.

Studiează transmiterea ereditară a caracterelor normale și patologice.

Studiile de genetică umană sunt greu de realizat ( motive etice, religioase, legale, practice ) dar genetica umană este totuși bine cunoscută datorită însemnărilor istorice privind transmiterea unor boli în cadrul familiilor și datorită unor metode specifice de studiu.

1.METODA GEMENILOR MONOZIGOȚI

Gemenii monozigoți sunt gemeni identici, care provin dintr-o singură celulă o...

Read more

No Comments on INFLUENȚA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂȚII.

MUTAȚIILE

 Mutațiile sunt modificări induse și ireversibile care apar în structura și funcția materialului genetic ca urmare a unui factor mutagen.

Clasificarea mutațiilor:

1.După modul în care apar:

-mutații naturale sau spontane;

-mutații artificiale sau induse.

2.După efectul lor:

-pozitiv;

-negativ.

3.După tipul de celule în care apar:

-mutații somatice care afectează celulele corpului, nu se transmit în descendență cu excepția organismel...

Read more

No Comments on NOȚIUNI GENERALE: EREDITATE ȘI VARIABILITATE

CARACTERE GENERALE:

Genetica este știința care studiază ereditatea, variabilitatea  și reproducerea lumii vii.

 Ereditatea este proprietatea unui organism de a transmite caracterele de la părinți la descendenți.

 Gena este unitatea structurală și funcțională a materialului genetic fiind reprezentat de un fragment din molecula de ADN implicat în aparența unui caracter ( sau în sinteza unei proteine).

 Variabilitatea este proprietatea indivizilor ...

Read more

No Comments on DETERMINISMUL CROMOZOMAL AL SEXELOR.

Se referă la deosebirile care apar între cele 2 sexe la nivelul cromozomilor.

Cromozomii implicați în determinismul genetic al sexului sunt :

AUTOZOMI care sunt indentici la cele 2 sexe.

HETEROZOMI (cromozomi ai sexului) care diferă la cele 2 sexe.

Determinismul cromozomal al sexului la specii cu femele homogametice și masculi heterogametici:

1.Tipul Drosophila caracteristic musculițelor de oțet, mamiferelor , nevertebratelor, la unele specii de insecte ș...

Read more

No Comments on TEORIA CROMOZOMALĂ A EREDITĂȚII.

Această teorie a fost elaborată după 1910 de către geneticianul Thomas Huret Morgan care a efectuat experimente de hibridare pe musculița de oțet ( Drosophila melanogaster ).

Morgan a dovedit că genele ( factorii ereditari) sunt localizați în cromozomi.

Folosirea musculiței de oțet ca material pentru experimene s-a dovedit inspirată deoarece:

1.Muculițele sunt ușor de crescut pe medii de laborator foarte ieftine;

2...

Read more

No Comments on LEGILE MENDELIENE ALE EREDITĂȚII

Gregor Mendel a fost un călugăr austriac cu studii în matematică și biologie, care a facut experimente de hibridizare pe mazăre (Pisum sativum).

În urma acestor experimente el a intuit existența factorilor ereditari care ulterior au fost numite gene și a emis primele legi ale eredității:

1.Legea purității gameților conform căreia gameții sunt întotdeauna puri din punct de vedere genetic conținând doar unul dintre factorii ereditari pereche...

Read more