SISTEMUL NERVOS LA MAMIFERE

No Comments on SISTEMUL NERVOS LA MAMIFERE

– recepţionează, transmite şi integrează informaţiile din mediul extern şi intern pe baza cărora elaborează răspunsuri adecvate motorii şi secretorii

-integrează organismul în mediul său de viaţă realizând echilibrul dintre organism şi mediu.

 

Clasificare:

A. SISTEM NERVOS SOMATIC:


1. SISTEM NERVOS CENTRAL (SNC)/NEVRAX sau AX CEREBRO-SPINAL:

măduva spinării;

encefal: emisfere cerebrale, diencefal, cerebel, trunchi cerebral;

2. SISTEM NERVOS PERIFERIC: nervi, ganglioni nervoşi;

 

B. SISTEM NERVOS VEGETATIV: simpatic şi parasimpatic.

 

SISTEMUL NERVOS CENTRAL

Neuronul este strucutra cea mai importanta a sistemului nervos. Corpii neuronilor formează substanţa cenuşie, iar ramificaţiile, respectiv dendritele şi axonii, formează substanţa albă. Substanţa cenuşie a nevraxului, indiferent de module ei de organizare la nivelul diferitelor etaje, este sediul reflexelor somatice şi vegetative, iar substanţa albă are funcţie de conducere.

Organele nevraxului sunt învelite în sistemul meningeal, format din 3 membrane: piamater, arahnoida şi duramater; între arahnoidă şi piamater se află lichidul cefalorahidian cu rol de protecţie mecanică şi trofic.

Sistemul nervos are două funcţii : funcţia reflexă şi funcţia de conducere.

Funcţia reflexă a sistemului nervos are la bază actul reflex al cărui substrat anatomic este arcul reflex. Arcul reflex este constituit din :

–  receptor;

–  cale aferentă;

–  centru nervos (aici ajung şi sunt prelucrate informaţiile şi se generează 
impulsuri spre organele efectoare);

–  cale eferentă;

–  efector.

Funcţia de conducere a sistemului nervos se realizează prin substanţa albă prin 
căile nervoase care sunt lungi (ascendente şi descendente) şi scurte (la nivelul diferitelor etaje ale nevraxului).

 

Măduva spinării

 


- este adăpostită în canalul vertebral şi se întinde de la gaura occipitatlă (vertebra C1) până la nivelul vertebrei L2 de unde se continuă cu filum terminale până la a doua vertebră coccigiană; filum terminale, împreună cu nervii spinali lombari şi sacrali constituie coada de cal;

– are forma unui cilindru turtit uşor antero-posterior;

– are două umflături: una cervicală unde îşi au originea nervii brahiali şi una lombară de unde pornesc nervii lombari;

– anterior prezintă fisura mediană anterioară, iar posterior şanţul median posterior;

Substanţa cenuşie este sitută în interior. Este formată din corpul neuronilor.Bara transversală a H-ului formează comisura cenuşie a măduvei, iar porţiunile laterale ale H-ului sunt subdivizate în coarne: anterioare, laterale, posterioare. Comisura cenusie prezintă în centru canalul ependimar care conţine LCR.

Coarnele anterioare conţin dispozitivul somatomotor care e mai bine dezvoltat în zona dilatărilor. Coarnele anterioare sunt mai late şi mai scurte decât cele posterioare şi conţin două tipuri de neuroni somatomotori ai căror axoni formează rădăcina ventrală a nervilor spinali.

Coarnele posterioare conţin neuroni ai căilor senzitive care au semnificaţia de deutoneuron, protoneuronul fiind situat în ganglionii spinali.

Coarnele laterale sunt vizibile în regiunea cervicală inferioară, în regiunea toracală şi lombară superioară. Conţin neuroni vegetativi simpatici preganglionari ai căror axoni părăsesc măduva pe calea rădăcinii ventrale a nervului spinal şi formează fibrele preganglionare ale sistemului simpatic.

Substanţa albă se află la periferia măduvei şi este dispusă sub formă de cordoane în care găsim fascicule ascendente situate spre interior faţă de precedentele, şi fascicule de asociaţie, situate profund, în imediata vecinătate a substanţei cenuşii.

 

Encefalul

 

 

1.Trunchiul cerebral este situat în continuarea măduvei spinării şi este alcătuit din bulb, punte şi mezencefal. Substanţa cenuşie este situată la interior şi fragmentată în numeroşi nuclei, separaţi prin substanţa albă care apare şi la periferie.

2. Cerebelul este situat în etajul inferior al cutiei craniene, în spatele trunchiului cerebral. Este alcătuit din două emisfere cerebeloase conectate printr-o formaţiune centrală numită vermis. Se leagă de trunchiul cerebral prin trei perechi de pedunculi cerebeloşi, Substanţa cenuşie formează la exterior scoarţa cerebeloasă şi la interior formează nuclei cerebeloşi . Substanţa albă este situată la interior.

3. Diencefalul este situat în prelungirea trunchiului cerebral, sub emisferele cerebrale. Este alcătuit din: talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus.

4. Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai voluminoasă a sistemului nervos central. Sunt separate prin fisura interemisferică şi legate în partea bazală prin formaţiuni de substanţă albă. Suprafaţa emisferelor cerebrale este brăzdată de numeroase şanţuri care delimitează lobi (frontal, parietal, temporal şi occipital) şi girusuri. De asemenea, se descriu diferite arii corticale, fără o delimitare precisă. Substanţa cenuşie este situată la exterior şi formează scoarţa cerebrală. Substanţa albă este situată la interior.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *