HIPOFIZA ( GLANDA PITUITARĂ)

No Comments on HIPOFIZA ( GLANDA PITUITARĂ)

 

hipofiza glanda pituitara

Hipofiza este localizată la baza encefalului, în șaua turcească a osului sfenoid și este legată de hipotalamus prin tija hipofizară.

 

Hipofiza este o glandă de mici dimensiuni, având aspectul și dimensiunea unui bob de fasole, cântărind numai 0,5 g. Este formată din două porțiuni cu origine și funcții diferite: ADENOHIPOFIZA și NEUROHIPOFIZA.

 

Hipofiza este legată direct de hipotalamus prin sistemul neurosecretor  hipotalamo-hipofizar. Neurosecrețiile ajung la nivelul adenohipofizei prin intermediul sistemului port hipotalamo-hipofizar (legătura vasculară) și la nivelul neurohipofizei prin tractul nervos hipotalamo-hipofizar (legătura nervoasă).

 

HIPOTALAMUSUL ȘI ADENOHIPOFIZA

Hipotalamusul ventral conține niște neuroni de mici dimensiuni (numiți și neuroni parvocelulari) care secretă neurohormonii adenohipofizari. Unii au rolul de a stimula secreția celulelor adenohipofizare și se numesc hormoni de eliberare iar alții au rolul de a inhiba și se numesc hormoni de inhibare. Pentru fiecare hormon adenohipofizar, hipotalamusul secretă un hormon de eliberare și unul de inhibare.

Între partea mediană a hipotalamusului și adenohipofiza se găsește sistemul port hipotalamo-hipofizar. Acesta își are originea într-un plex de capilare  din care se formează venele porte. Venele portale ajung prin tija hipofizară la adenofipofiză, se capilarizează și formează plexul capilar secundar. În acest mod neurohormonii hipotalamici ajung pe calea vasculară la celulele tință din hipofiza anterioară.

 

HIPOFIZA ȘI NEUROHIPOFIZA

Hipotalamusul anterior conține nucleii supraoptici și paraventriculari, care sunt formați din niște neuroni de mari dimensiuni (numiți neuroni magnocelulari) care secretă cei doi hormoni : ocitocina/oxitocina și hormonul antidiuretic sau vasopresina. 

Axonii amielinici ai neuronilor magnocelulari formează tractul hipotalamo-hipofizar, care prin intermediul tijei hipofizare ajunge la neurohipofiza. Neurohipofiza este un organ de depozit și de eliberare a neurosecrețiilor hipotalamice.

 

Hipofiza prezintă 3 lobi:

  1. Lobul anterior reprezintă 75% din masa glandei.
  2. Lobul mijlociu reprezintă doar 2% din masa glandei.
  3. Lobul posterior reprezintă 23% din masa glandei.

 

Lobul anterior și cel mijlociu au aceeași origine embrinară și formează împreună ADENOHIPOFIZA.

 

ADENOHIPOFIZA

Adenohipofiza secretă 6 hormoni, 4 dintre aceștia sunt hormoni tropi (glandulotropi) deoarece au ca organe țintă alte organe endocrine, carora le modulează activitatea ( TSH, ACTH, FSH și LH) și 2 hormoni nonglandulo-tropi (STH și Prolactina).

 

  • HORMONII NONGLANDULO-TROPI:

 

1.HORMONUL SOMATOTROP (STH)- hormon de creștere:

-asigură creșterea și dezvoltarea organismului;

-determină creșterea în lungime a oaselor lungi pe baza cartilajelor diafizo-epifizare;

-după pubertate asigură creșterea în grosime a oaselor lungi și dezvoltarea oaselor late;

-stimuleaza creșterea mușchilor și a vișcerelor, cu excepția creierului;

– asupra metabolismului proteic favorizează anabolismul proteinelor, favorizând pătrunderea aminoacizilor în celule și stimulând sinteza proteică la nivel celular;

-asupra metabolismului glucidic determină hiperglicemie;

-asupra metabolismului lipidic favorizează lipoliza (catabolismul lipidic);

-stimulează dezvoltarea glandei mamare ( stimulează secreția lactată);

-secreția sa este reglata de hipotalamus prin GHRH și somatostatină ( hormon de eliberare);

Hipersecreția se STH determină gigantismul în copilărie iar la adult determino acromegalia

Hiposecreția se STH determină nanismul hipofizar(piticismul) în copilărie .

 

2. PROLACTINA ( Hormonul luteotrop/mamotrop, LTH):

– acțiunea sa este cunoscută doar la femei stimulând sinteza de lapte în glandele mamare și stimulând activitatea secretorie a corpului galben;

-poate proveni ovulația.

 

  • HORMONII TROPI (GLANDULOTROPI):

-controlează creșterea și dezvoltarea altor glande din organism.

 

1. HORMONUL TIREOTROP (TSH):

-stimulează creșterea, dezvoltarea și acțiunea secretorie a tiroidei.

 

2. HORMONUL ADENOCORTICOTROP (CORTICOTROPINĂ) ACTH:

-stimulează secreția de glucocortizoizi;

-controlează creșterea, dezvoltarea și acțiunea secretorie a corticosuprarenalei;

-ACTH-ul influențează secreția de glucocorticoizi și de hormoni sexoizi, efectele sale fiind mult mai slabe asupra secreției de mineralocorticoizi;

-ACTH-ul stimulează melanogeneza (sinteza granulelor de melanină) care dau culoarea pielii, parului și irisului.

 

  •  HORMONII GONADOTROPI:

-acționează la nivelul gonadelor.

 

  • ACȚIUNE LA FEMEI:

 

1.HORMONUL FOLICULOSTIMULANT (FSH):

-determină creșterea și maturarea foliculilor de Graff ( foliculilor ovarieni);

-stimulează secreția hormoni estrogeni.

 

2.HORMONUL LUTEINIZANT (LH):

-determină ovulația și stimulează activitatea secretorie a corpului galben;

-determină secreția de estrogeni și progesteron.

 

  • ACȚIUNE LA BĂRBAȚI:

 

1.HORMONUL FOLICULOSTIMULANT (FSH):

– stimulează activitatea tubilor seminiferi și spermatogeneza

 

2.HORMONUL LUTEINIZANT (LH):

-stimulează secreția hormonilor androgeni (testosteron).

 

  • LOBUL MIJLOCIU sau INTERMEDIAR

1. HORMONUL MELANOCITOSTIMULANT (MSH):

-este implicat în pigmentogeneză (colorarea sau pigmentarea pielii) prin dispersia granulelor de melanină în citoplasma melanocitelor din piele.

 

NEUROHIPOFIZA 

Neurohipofiza sau lobul posterior este de origine nervoasă și este format din niște celulele neurogliale numite pituice. Neurohipofiza este un organ de depozit și de eliberare a neurosecrețiilor.

 

1.HORMONUL ANTIDIURETIC (ADH)/ VASOPRESINA:

-determină scăderea diurezei prin reabsorbția apei la nivelul nefronului;

-reglează concetrația de săruri din sânge;

-în doze mărite acesta provoacă hipertensiune arterială;

-crește peristaltismul intestinal și provoacă hiperglicemie;

-determină vasoconstricția arteriolelor;

Hiposecretia de antidiuretic determină diabetul insipid caracterizat prin poliurie, polidipsie, polifagie.

 

2. OCITOCINA/OXITOCINA:

-provoacă expulzia fătului din uterul gravid în timpul travaliului prin contracția musculaturii netede a uterului;

-determină ejecția laptelui din glanda mamară prin contracția celulelor mioepiteliale din canalele galactofore ale glandelor mamare.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *