DIGESTIA LA MAMIFERE

1 Comment on DIGESTIA LA MAMIFERE

DIGESTIA reprezintă totalitatea transformarilor fizice, chimice şi mecanice pe care le suferă alimentele dealungul tubului digestiv, până când substanțele nutritive sunt aduse la forma cea mai simplă în vederea utilizării lor.

TUBUL DIGESTIV  este format din :

  • Cavitate bucală;
  • Faringe;
  • Esofag;
  • Stomac;
  • Intestin subţire;
  • Intestin gros;
  • Glande anexe.

CAVITATEA BUCALĂ:

-are rolul de a recepţiona hrana, de a o mârunţi şi îmbiba cu salivă, precum şi rol în deglutiţie.

DINȚII:

-la manifere dinţi sunt implantaţi în alveole dentare;

-la vertebrate sunt sudaţi cu maxilarul;

-dealungul vieţii un mamifer are dentiţie de lapte şi dentiţie de adult;

-dentiţia de adult este formată din incisivi care au o bună dezvoltare la răzătoare și au rolul de a taie hrana prin forfecare;

canini sfâșie hrana și au o dezvoltare mare la carnivore;

premolari şi molari mărunţesc hrana;

-dinţii au rolul de a marunţi alimentele (masticaţie) dar mai au şi rol de protecţie.

LIMBA:

-are o structură musculoasă complexă;

-are rol în recepţionarea hranei;

-are rol în masticaţie, în îmbibarea alimentelor cu salivă dar şi rol în deglutiţie;

-limba recepţioneaza în special simţul gustativ, dar şi stimulii de natură tactilă, termică sau dureroasă;

-are rol în vorbire.

Saliva este produsă de cele 6 glande salivare ( parotide, submaxilare, sublinguale) și este formată din:

  • apă;
  • mucus;
  • ioni minerali;
  • lizozimi (o substanţă bactericidă);
  • enzima amilază salivară (ptialină) este singura enzimă digestivă din cavitatea bucală, care scindează amidonul preparat termic pana la maltoză.

Ceea ce rezultă în urma transformărilor din cavitatea bucală se numeşte bol alimentar.

FARINGELE:

-la nivelul faringelui se intersectează sinstemul digestiv şi cel respirator;

-deasupra laringelui se gaseşte un cartilaj numit epiglotă, acesta închizand intrarea în faringe atunci cand are loc deglutiţia.

-are rolul de a conduce alimentele de la cavitatea bucală spre stomac.

ESOFAGUL:

-este un conduct musculos care strabate cavitatea toracică;

-se găseşte în spatele traheei;

-comunică cu stomacul prin orificiul cardia.

STOMACUL:

-este un organ musculos, situat în partea superioră a cavităţi abdominale, imediat sub diafragmă;

-orificiul prin care stomacul comunică cu intestinul subţire se numeşte orificiul pilor;

 

Dimensiunea stomacului diferă în funcţie de nutriţie:

-erbivorele fitofage au stomacul mare, deoarece hrana este foarte voluminoasă;

-carnivorele prădătoarele au stomacul mare deorece se hrănesc ocazional;

-omnivorele au stomacul mic.

 

Alcătuirea stomacului:

-majoritatea mamiferelor au stomacul unicameral;

tetracameral au numai ierbivorele rumegătoare.

Stomacul tetracameral este format din:

  • Ierbar. La nivelul lui trăiesc bacterii simbionte  care digeră celuloza;
  • Ciur.Se formează mici cocoloașe care ajung din nou la nivelul cavității bucale și rumegate.
  • Foios. Hrana reinghițită ajunge în foios, apoi in cheag.
  • Cheag. Este stomacul propriu zis prevăzut cu glande gastrice.

În peretele stomacului se găsesc milioane de glande gastrice, care secretă sucul gastric.

Sucul gastric conţine:

  • Apă;
  • Mucus (protejează stomacul de autodigestie);
  • Ioni minerali;
  • Enzime;
  • Pepsina (este o enzimă proteolitică) care degradează proteinele;

-este secretată în formă inactivă de pepsinogen, transformându-se în pepsină în prezența HCl.

  • Labfermentul este activ doar la sugari şi are rolul de a coagula laptele ( încheagă) în prezența Ca2+.
  • Lipaza gastrică (enzimă lipolitică) scindează lipidele în acizi grași și glicerol actionând doar asupra lipidelor emulsinate.
  • HCl conferă  aciditatea foarte mare a sucului gastric, având un pH între 1-1,5.

-distruge agenţi patogeni din alimente;

-are rolul de a activa pepsina;

  • Gelatinaza are rolul de a scinda gelatina.

Ceea ce rezulta în urma digestiei gastrice se numeşte CHIM GASTRIC.

Chimul gastric va fi evacuat fracționat în intestinul subţire prin orificiul pilor.

INTESTINUL SUBŢIRE:

Are trei părţi componente:

-Duoden;

-Jejun;

-Ileon.

DUODENUL

-este porţiunea fixă a intestinului subţire;

-are circa 30 cm şi este în formă de potcoavă;

-la nivelul lui au loc cele mai importante transformări chimice ale alimentelor şi cea mai intensă absorbţie.

JEJUNUL şi ILEONUL

-sunt porţiuni mobile ale intestinului subţire.

Lungimea:

-la ebivore este foarte lung;

-la carnivore este foarte scurt;

-la omnivore dimensiunea este intermediară;

Mucoasa intestinului se pliază ( o suprafată mai mare a mucoasei, în acelaşi volum ).

Se formează trei tipuri  de pliuri:

valvule conivente sunt mari;

vilozităţi intestinare au înălţimea între 0,5-1 mm şi conţin vase de sânge: o arterială şi o venulă şi un vas limfatic.

microvilii (microvilozităţi) se gasesc la polul apical al celulelor intestinale.

În mucoasa intestinului subţire se găsesc glandele intestinale care sunt foarte numeroase, secretând sucul intestinal.

 

DIGESTIA INTESTINAL

În tubul digestiv, la nivelul intestinului sibţire, acţionează trei sucuri digestive:

 

  • BILA

-este secretată de catre ficat;

-nu conţine enzime digestive.

CONȚINE:

a) Săruri biliare care emulsonează lipidele neemulsionate pregătinde-le pentru digestie. Acestea activează lipaza și ajută la absorbția acizilor grași.

b) Pigmenţi biliari: bilirubina, biliverdina sunt produşi de degradare a hemoglobinei din sânge şi eu rolul de a da culoarea specifică materiilor fecale și urinei.

c) Colesterol şi leticină ajută la absorbţia lipidelor.

 

  • SUCUL PANCREATIC

-este secretat de partea exocrină a pancreasului.

CONȚINE:

a) Enzime proteolitice (elastaza, colagenaza, tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza). Sunt secretate in formă inactive și activate în intestin.

-ele degratează proteinele până la oligopeptide şi aminoacizi.

 b) Enzime glicolitice (amilaza pancreatică) are acțiune similară amilazei salivare, este mai activă și poate acționa chiar supra amidonului crud, transformându-l în maltoză.

c) Enzime lipolitice (lipaza pancreatică) care digeră lipidele emulsionate de către sărurile biliare în acizi grași și glicerol.

 

  • SUCUL INTESTINAL

-este secretat de glandele intestinale.

CONȚINE:

a) Enzime proteolitice (oligopeptidaze) care degradează oligopeptidele până la aminoacizi;

b) Enzime glicolitice (dizaharitazele, maltaza, zaharaza, lactaza) care degradează dizaharidele până la monozaharide:  glucoză, fructoză, galactoză.

c) Enzime lipolitice (lipaza intestinala) care degradează lipidele emulsionate, până la acizi graşi şi glicerol.

 

INTESTINUL GROS

Părţi componente:

  • Cecum;
  • Colon ascendent;
  • Colon  transvers;
  • Colon  descendent;
  • Colon sigmoid;

Cecumul are aspect de fund de sac şi se prelungeşte cu apendicele.Comunică cu ileonul prin valvula ileo-cecală.

-la cal şi la iepure cecumul are dimensiuni foarte mari;

-la om are dimensiuni mici;

-valvula ileo-cecală asigură transportul alimentelor într-un singur sens de la intestinul subţire la intestinul gros.

-aici au loc procese de fermentaţie şi de putrefacţie

Colonul sigmoid se continuie cu rectul care se deschide la exterior printr-un orificiu numit anus.

 

GLANDELE ANEXE:

  • Glande salivare;
  • Ficatul;
  • Pancreasul.

 

  • GLANDELE SALIVARE

-sunt în număr de trei perechi: sublinguale, submandibulare și parotide;

-se găsesc în cavitatea bucală;

 

-au rol în secreţia salivei.

 

  • FICATUL

-este cea mai mare glandă din organism;

-este o glanda exocrină;

-este localizat sub muşchiul diafragm în partea dreaptă;

-ficatul produce non-stop bilă, aceasta fiind depozită în vezica biliară în perioadele interdigestive, iar în perioadele digestive este evacuată în duoden;

-pe faţa inferioară se găşeste hilul al ficatului, locul pe unde pătrund vasele de sange, limfatice şi nervii.

-este format din lobi, care la rândul lor sunt formaţi din lobuli;

 

Are o dublă vascularizare:

-NUTRITIVĂ reprezentată de artera hepatică care primește sânge încărcat cu oxigen;

FUNCŢIONALĂ reprezentată de vena portă care primește sângele colectat de la intestine, pancreas și splină.

Sângele din cele două surse se amestecă la nivelul lobulilor.

 

  • PANCREASUL

-este situat în partea abdominală sub stomac cu capul în curbura duodenului;

-este o glandă mixtă:

-partea endocrină secretă insulina;

-partea exocrină secretă sucul pancreatic.

 

 

One Response to “DIGESTIA LA MAMIFERE

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *