CIRCULAȚIA LA ANIMALE

No Comments on CIRCULAȚIA LA ANIMALE

În organismul mamiferelor circulă un complex de lichide extracelulare numit mediu intern.

 

La mamifere, mediul intern este format din 3 lichide principale:

a)Lichidul interstițial: circula lent, are contact direct cu celulele.

b)Limfa: circulă lent și se formează pe seama lichidului interstițial, acesta se varsă tot în sânge.

c)Sângele: circulă rapid.

 

Sângele prezintă  numeroase funcții:

-transportă gaze respiratorii;

-substanțe nutritive;

-substanțe rezultate din activitatea celulelor;

-mesageri chimici;

-participă la apărarea imunitară și asigură condiții fizico-chimice relative constant ( homeostazie) pentru celulele organismului.

 

Componentele sângelui:

-plasmă 55-60%;

-elemente figurate 40-45%.

 

Plasma conține: 90% apă, 9% substanțe organice (proteine, lipide, glucide ) și 1% săruri minerale.

 

Elementele figurate sunt:

 

1.Hematiile (globulele roșii):

-sunt celule anucleate (fără nucleu);

-la unele vertebrate au nucleu;

-au forma unui disc biconcav;

-au rolul de a transporta gazele respiratorii O2 și CO2 cu ajutorul hemoglobin (conține Fe2+).

 

2.Leucocitele (globulele albe):

-sunt celule cu nucleu;

-au forme diferite;

-au rol în imunitate;

-anumite leucocite acționează prin fagocitoză;

-produc anticorpi.

 

Imunitatea este proprietatea organismelor de a recunoaște și distruge structure organice străine numite antigene. Antigenele pot fi microorganisme, organe transplantate, dar pot fi și structure proprii alterate ( celule îmbătrânite, canceroase, alterate).

 

3.Trombocitele (plachete sangvine):

-sunt cele mai mici elemente figurate;

-au citoplasmă, membrană dar sunt anucleate;

-se formează altele noi în măduva osoasă;

-au rol în coagularea sângelui.

 

  • Grupele sangvine


-sunt consecinţa prezenţei pe suprafaţa hematiilor a unor antigene (A,B), care au primit denumirea de aglutinogene şi a unor anticorpi plasmatici (alfa, beta), numiţi aglutinine
;

– aglutinogenele nu trebuie să ajungă în contact direct cu aglutininele de acelaşi tip deoarece se produce aglutinarea şi liza hematiilor; de aceea, pentru a se putea realiza o transfuzie de sânge, trebuie ca în sângele primitorului să nu existe aglutinine care să reacţioneze cu aglutinogenele de pe hematiile transfuzate


– pe baza prezenţei aglutinogenelor şi a aglutininelor se diferenţiază 4 grupe sangvine: O(I), A(II), B(III), AB(IV)

-pe hematii mai există şi sistemul Rh, constituit din mai multe antigene, cel mai puternic fiind factorul D, dotat cu mare capacitate antigenică. Oamenii care au pe hematii factorul D ()aproximativ 85%) sunt denumiţi Rh pozitivi, iar cei care nu au acest antigen (aproximativ 15%) sunt Rh negativi. Aceştia din urmă nu au în sânge aglutinine anti-D, dar pot să le sintetizeze dacă primesc şi o singură transfuzie cu sânge Rh pozitiv şi să prezinte manifestări grave de incompatibilitate la o nouă transfuzie de sânge Rh pozitiv. De aceea, cei cu Rh negativ trebuie să primească numai sânge Rh negativ.

Femeile Rh negative, care au o sarcină cu făt Rh pozitiv (factorul Rh fiind de provenienţă paternă), ca urmare a pătrunderii hematiilor fetale în circulaţia maternă, pot sintetiza anicorpi anti-Rh. De aceea, în timpul gravidităţii, la femei Rh negative cu soţ Rh pozitiv trebuie urmărită concentraţia anticorpilor Anti-Rh şi să se intervină activ când creşterile devin ameninţătoare pentru făt.

 

Sistemul circulator la mamifere este alcătuit din inimă şi vase de sânge.


  • Inima

-este situată la nivelul cavităţii toracice, între cei doi plămâni, vârful inimii se sprijină pe muşchiul diafragm;

-este alcătuită din 4 camere: 2 atrii (drept şi stâng) şi 2 ventricule (drept şi stâng);

-fiecare atriu comunică cu ventriculul corespunzător prin orificiul atrio-ventricular, prevăzut cu o valvulă;

-inima este adăpostită de un sac fibros numit pericard;

  1. Endocardul este format dintr-un epiteliu subțire;
  2. Miocardul, mușchiul inimii, are mărimii diferite în funcție de mărimea efortului cerut. Miocardul este mai gros la nivelul ventriculilor şi mai subţire la nivelul atriilor.
  3. Epicardul este o membrană subțire care acoperă miocardul. El este foița internă a pericardului. Pericardul favorizează alunecarea în timpul activității cardiace, reducând frecarea.

În interiorul inimii există valvule care asigură un sens unic al sângelui în inimă:

  1. Valvule atrio-ventriculare (tricuspidă și bicuspida sau mitrală) permit trecerea sângelui numai din atrii în ventricule. Sunt ancorate de peretele ventricular cu ajutorul unor cordaje tendinoase.
  2. Valvulele semilulare (sigmoide) sunt situate la baza arterelor mari (aortă și pulmonară).

 

Circulația mare și circulația mică.

 

Sistemul circulator sangvin conține 3 tipuri principale de vase de sânge:

1. Arterele sunt vasele care iau sângele de la inimă și îl duc în corp.

2. Venele sunt vasele care aduc sângele la inimă.

3. Capilarele sunt cele mai mici vase de sânge. Ele fac legătura între artere și vene, iar la nivelul lor sângele lasă O2 și substanțele nutritive către celule și ia de la celule CO2 și produșii de metabolism.

 

În organismul mamiferelor sângele realizează 2 circuite:

 

  1. Circulația mare transportă sânge cu O2 de la inimă spre toate organele.

 

Ventriculul stâng (O2) -> artera aortă(O2) -> artere (duc sânge cu O2 spre diferite organe) -> arteriole -> capilare (CO2) -> venule (CO2) -> vene (CO2) -> 2 vene cave (superioară și inferioară) (CO2) -> Atriul drept (CO2)

 

  1. Circulația mica face legătura între inimă și plămâni. Inima trimite sânge cu CO2 la plămâni și primește înapoi de la aceștia sânge cu O2 .

 

Ventriculul drept (CO2) -> artera pulmonară (CO2) -> 2 artere pulmonare ( câte una pentru fiecare plămân ) -> arteriole (CO2) -> capilare alveolare ( se realizează schimbul gazos ) -> venule (O2) -> 4 vene pulmonare (O2) -> Atriul stâng (O2).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *