ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR

No Comments on ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR

Analizatorul stato-acustic are rol în detectarea sunetelor și în menținerea echilibrului.

 

Urechea externă formată din: pavilionul urechii și conductul auditiv extern.

 

  • Pavilionul urechii, are formă de pâlnie, este acoperită de tegument și prezintă numeroase reliefuri cu rolul de a direcționa undele sonore.

 

  • Conductul auditiv extern este învelit de tegument și prevăzut cu peri, glande sebacee și glande ceruminoase. Acesta se întinde până la nivelul membranei timpanice.

 

Urechea medie:

-prezintă cele 3 oșcioare articulate între ele : ciocănelul, nicovala și scărița;

-ciocănelul se articulează pe membrana timpanului iar scărița se prinde pe fereastra ovală;

-sub fereastra ovală se găsește fereastra rotundă;

Cele 3 oscioare transmit vibrațiile determinate de undele sonore către urechea internă; ele amplifică sunetele cu intensitate prea mica și temperează sunetele cu intensitate prea mare, reglând astfel intensitatea sunetelor.

-trompa lui Eutachio prin care urechea medie comunică cu faringele. Prin intermediul ei pătrund sunete în urechea medie, egalizând astfel presiunea pe cele 2 fețe ale timpanului.

 

Urechea internă este săpată în stanca osului temporal și este formată din mai multe cavități.

 

În labirintul osos se află labirintul memebranos, la nivelul căruia sunt dispuși receptorii acustici și vestibulari. Între labirintul osos și cel membranos se află perilimfă iar în labirintul membranos endolimfă.

 

LABIRINTUL OSOS este format din: vestibul osos, canale semicirculare osoase și melcul osos (cohlee).

  • Vestibulul osos comunică cu urechea medie prin fereastra ovală și rotundă, dar și cu cele 3 canale semicirculare osoase și cu melcul osos.

 

  • Canalele semicirculare sunt orientate în cele trei planuri ale spațiului și prezintă o porțiune mai dilatată numită ampulă.

 

  • Melcul osos (cohlee) este format dintr-un canal osos, răsucit de 2 ori și jumătate în jurul unui ax central, numit columelă.

-pe columelă se plinde o lamă osoasă numită lama spirală care este întregită de membrana bazilară a melcului membranos;

-lama spirală împreună cu membrana bazilară împart lumenul canalului osos în 2 rampe: rampa vestibulară situată superior (corespunzătoare ferestrei ovale) și rampa timpanică situată inferior ( corespunzătoare ferestrei rotunde);

-aceste rampe comunică între ele la nivelul vârfului melcului osos printr-un orificiu numit helicotremă.

 

LABIRINTUL MEMBRANOS este format din utriculă și saculă, canale semicirculare membranoase și melcul membranos. Toate acestea conțin endolimfă

  • Utricula și sacula sunt 2 vezicule mici care comunică între ele și sunt dispuse la nivelul vestibului osos. În utriculă se deschid cele 3 canale semicirculare membranoase prin 5 deschideri ( două se unesc). Canalele semicirculare membranoase prezintă cate o dilatație numită ampulă.

Receptorii vestibulari se găsesc în utriculă, saculă și la nivelul ampulelor canalelor semicirculare membranoase.

În utriculă și saculă se găsesc maculele otolitice. Macula utriculară și saculară  sunt alcătuite din celule senzoriale  (receptorii vestibulari) și celule de sustinere.

Celulele senzoriale prezintă la polul apical cili, care proemină într-o substanță gelatinoasă numită membrană otolitică. În membrana otolitică se găsesc granul de carbonat de calciu, numite otolite.

Receptorii vestibulari din maculele ototlitice detectează modificările de poziție și de accelerație liniară alea capului. Acestea sunt stimulate de presiunea exercitată asupra cililor.

Crestele ampulare sunt localizate la nivelul ampulelor canalelor semicirculare membranoase. Acestea sunt formate din celule senzoriale și de susținere. Cili de la polul apical al celulelor senzoriale sunt mai lungi. Aceștia sunt inclavați într-o substanță gelatinoasă numită cupolă, care nu conține otolite.

Receptorii vestibulari din crestele ampulare sunt stimulati de mișcările de rotație alea capului. În timpul acestor mișcări are loc deplasarea endolimfei din interiorul canalelor semicurculare membranoase care deformează  crestele ampulare și cilii celulelor senzoriale.

 

La baza celuleor senzoriale din macule și din crestele ampulare sosesc dendrite ale neuronilor bipolari din ganglionul vestibular Scarpa. Axonii formează ramura vestibulara a nervului VIII, acustico-vestibular.

 

Canalul Cohlear se găsește în interiorul melcului osos. Canalul osos al cohleei este delimitat de trei spații: rampa vestibulară,  canalul cohlear și rampa timpanică

Canalul cohlear este despărțit de rampa vestibulară și de rampa timpanică prin lama spirală osoasă, completată de  membrana bazilară. Rampa timpanica și cea vestibulară contin perilimfă iar canalul cohlear conține edolimfă.

În canalul cohlear, pe membrana bazilară, se află organul corti (receptor auditiv).

Organul Corti este format din celulele de sustinere și celule senzoriale (receptori acustici).

Celulele senzoriale sunt distribuite pe doua straturi, cel intern format dintr-un rând de celulele iar cel extern format din 3-4 rânduri de celulele. Celulele senzoriale prezintă cili (stereocili) la polul apical, dintre care unul are o structură specială și se numște kinocil.

Cilii sunt inclavați într-o membrană, numită membrana tectoria.

La polul bazal al celulelor autitive sosesc dendritele ale neuronilor bipolari senzitivi din ganglionul spiral Corti. Axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti se unesc și formează ramura auditivă (cohleară) a nervilor cranieni, acustico-vestibulari, de perechea a VIII-a.

Analizatorul acustic:

Segmentul intermediar:

 

I neuron– ganglionul spiral Corti- neuronii bipolari de la nivelul său.

II neuron– nucleii cohleari dorsali și ventrali pontini.

III neuron– Mezencefal, coliculii cvadrigemeni inferiori.

IV neuron– Metatalamus, corpii geniculați mediali (interni).

 

Segmentul central:

 

a) Arie auditivă primară– girusul temporal superior;

b) Arie auditivă secundară ( de asociație);

 

FIZIOLOGIA AUZULUI

 

Urechea umană recepționează sunete cu o frecvență cuprinsă între 16-20.000 Hz.

Acuitatea auditivă maximă este de 1.000-4.000 Hz iar amplitudinea de 0-130 dB.

Sunetele cu frecvență înaltă sunt recepționate de organul Corti de la baza melcului membranos iar cele cu frecvență joasă de organul Corti din vârful melcului membranos.

 

 

Sunetul ajunge mai repede la urechea care este mai apropiată de sursa sunetului decât la cealaltă (decalaj temporal între perceperea sunetului din cele 2 urechii).

 

Analizatorul vestibular:

 

Oferă informații despre poziția corpului, despre poziția capului și a altor segmente ale corpului în spațiu, fiind responsabil de echilibru.

 

 

 

Segmentul intermediar:

 

Este format din 3 neuroni:

 

I neuron ( protoneuronul) – Ganglionul Scarpa-neuronii bipolari de la nivelul lui;

II neuron (deutoneuronul)- În Bulb, în unul dintre cei 4 nuclei vestibulari;

III neuron (tritoneuronul)- Talamus.

 

Segmentul central

 

Nu prezintă o localizare specifică însă se prosupune ca ar avea 2 zone posibile: girusul temporal superior sau girusul parietal ascendent.

 

FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VESTIBULAR

 

Crestele ampulare recepționează mișcările capului față de cele 3 axe ale spațiului.

 

Maculele otolitice recepționează variațiile accelerației liniare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *