INIMA

3 Comments on INIMA

Inima la om ca și la celelalte mamifere prezintă în interior patru cavități: două atrii și două ventricule delimitate între ele prin septuri:

septul longitudinal format din septul interatrial și interventricular care împart inima în 2 jumătăți : dreaptă și stângă care nu comunică între ele.

septul transversal sau atrio-ventricular drept și stâng, care prin orificiile atrio-ventriculare prevăzute cu valvulele atrio-ventriculare, permite comunicarea atriului și ventriculului de aceeași parte.

 

Atriile sunt cavități cu volum mai mic și pereți mai subțiri. Acestea sunt din punct de vedere funcțional “stații de primire” ale sângelui din sistemul vascular prin vene.

Vetriculele au pereții mai groși. Acestea sunt din punct de vedere funcțional “stații de pompare” ale sângelui din sistemul vascular prin artere.

Arterele (artera aortă și trunchiul pulmonar/aorta pulmonară) care pleacă din ventricule prezintă la baza lor câte trei valvule semilunare (sigmoide).

morfologia interna a inimii

PROPRIETĂȚILE MIOCARDULUI

1.EXCITABILITATEA este proprietatea miocardului de a răspunde la acțiunea unui stimul printr-un potențial de acțiune.

Miocardul se supune legii “inexitabilității periodice” conform acestei legi miocardul aflat în sistola este în perioadă reflactară absolută, astfel încât nu răspunde la acțiunea unui stimul indiferent cât de mare este intensitatea acestuia.

Miocardul este excitabil numai în DIASTOLĂ !!!!!!

2.AUTOMATISMUL este o proprietate specifică miocardului și constă în capacitatea acestuia de a se contracta ritmic sub influența impulsurilor provenite de la țesutul excitoconductor.

Miocardul este alcătuit din:

1.Miocard adult

2.Miocard embrionar (țesut excitocondutor sau țesut nodal)

Miocardul embrionar format din celule miocardice de tip necontractil, reprezentând doar 1% din întregul miocard.

Miocardul embrionar este responsabil de coordonarea automatismului cardiac, el descărcând ritmic impulsuri care determină contracția miocardului.

Este alcătuit din:

1.NODULUL SINOATRIAL este situat în peretele atriului drept, lângă orificiul venei cave superioare . Acesta coordonează în mod normal automatismul cardiac determinând un ritm cardiac în medie de 70-80 de bătăi ale inimii pe minut.

2.NODULUL ATRIO-VENTRICULAR situat în partea inferioară a septului interatrial. Acesta coordonează automatismul cardiac în cazul în care nodulul sinoatrial este lezat. El determină un ritm cardiac de aproximativ 40 de bătăi ale inimii pe minut.

3.FASCICULUL HIS pleacă de la nivelul nodulului atrio-ventricular, coboară prin septul interventricular și după un scurt traiect se împarte în două ramuri, dreaptă și stângă care își continuă ramificarea formând rețeaua Purkinje. Acesta coordonează automatismul cardiac dacă ambii noduli ( sinoatrial și atrioventricular) sunt lezați. El determină un ritm cardiac de aproximativ 20-25 de bătai ale inimii pe minut.

automatismul inimii

 

TAHICARDIA= creșterea ritmului cardiac la mai mult de 70-80 bătăi/minut. Apare în mod fiziologic sub influența SNVS, adrenalinei, noradrenalinei, căldurii dar și efortului fizic.

BRADICARDIA= diminuarea frecvenței cardiace sub medie și este determinată de SNVPS, acetilcolinei și frigului.

Ritmul cardiac (frecvența cardiacă) este în medie de 70-80 de bătăi ale inimii pe minut (75 bătai/minut).

bataile inimii

3.CONTRACTILITATEA este proprietatea miocardului de a-și modifica tensiunea și dimensiunile sub acțiunea unui stimul.

4.CONDUCTIBILITATEA este proprietatea miocardului (exercitată prin intermediul țesutului excito-conductor) de a transmite în toată grosimea sa impulsurile de contracție provenite de la nodulul sinoatrial.

 

PARAMETRII FUNCȚIONALI AI INIMII

Ciclul cardiac reprezintă succesiunea dintre o sistolă și o distolă.La un ritm cardiac de 75 bătăi/minut acesta durează 0,8 secunde.

CICLUL ATRIAL este alcătuit dintr-o sistolă atrială (0,1 s) și o diastolă atrială (0,7 s).

CICLUL VENTRICULAR este alcătuit dintr-o  sistola ventriculară (0,3 s) și o  diastola ventriculară (0,5 s).

Între sistola atrială și cea ventriculară există o întârziere de 0,1 s, această întârziere datorindu-se timpului necesar impulsului de contracție pentru ase propaga de la atrii la ventricule.

Diastola generală a inimii durează 0,4s iar sistola generală 0,4s.

 

1.Debitul sistolic (volumul sistolic) este cantitatea de sânge împinsă de către ventricule în arborele vascular în timpul unei contracții.

Debitul sistolic (volumul sistolic) = 75 ml/sânge

2.Debitul cardiac este volumul de sânge împins de inimă în arborele vascular pe parcursul unui minut.

Debitul cardiac= ritmul (frecvența) cardiacă x volumul sistolic= 75 x 75= 5,6 l/sânge

3.Travaliul cardiac este lucru mecanic efectuat de către inimă în timpul unei sistole.

Travaliul cardiac= debitul sistolic x presiunea arterială medie= 75 ml x 100 mmHg

4.Presiunea (tensiunea) arterială reprezintă presiunea exercitată de coloana de sânge asupra peretelui arterial.

Tensiunea arterială are 2 valori:

Valoare minimă (diastolică) care este de aproximativ 80mmHg.

Valoare maximă (sistolică) care este de aproximativ 120 mmHg.

CIRCULAȚIA SANGVINĂ

circulatia sangelui

 

 

 1. CIRCULAȚIA MARE (SISTEMICĂ)

Circulația mare transportă sânge cu O2 de la inimă spre toate organele.

Ventriculul stâng (O2) -> artera aortă(O2) -> artere (duc sânge cu O2 spre diferite organe) -> arteriole -> capilare (CO2) -> venule (CO2) -> vene (CO2) -> 2 vene cave (superioară și inferioară) (CO2) -> Atriul drept (CO2)

2. CIRCULAȚIA MICĂ (PULMONARĂ)

Circulația mica face legătura între inimă și plămâni. Inima trimite sânge cu CO2 la plămâni și primește înapoi de la aceștia sânge cu O2 .

Ventriculul drept (CO2) -> artera pulmonară (CO2) -> 2 artere pulmonare ( câte una pentru fiecare plămân ) -> arteriole (CO2) -> capilare alveolare ( se realizează schimbul gazos ) -> venule (O2) -> 4 vene pulmonare (O2) -> Atriul stâng (O2).

 

MANIFESTĂRILE CICLULUI CARDIAC

A. MANIFESTĂRI ACUSTICE

În timpu travaliului cardiac ( la fiecare ciclu cardiac) se înregistrează 2 zgomote:

1.ZGOMOTUL SISTOLIC (I) este lung și de tonalitate joasă și este determinat  de închiderea valvulelor atrio-ventriculare în timpul sistolei ventriculare.

2.ZGOMOTUL DIASTOLIC (II) este scurt și ascuțit și este provocat de închiderea valvulelor sigmoide ( de la baza arterei aorte și pulmonare în timpul diastolei ventriculare).

 

În timpul sistolei atriale se deschid valvulele atrio-ventriculare.

În timpul sistolei ventriculare se închid valvulele atrioventriculare și se deschid valvulele sigmoide.

În diastola ventriculară se închid valvulele sigmoide și se deschid valvulele atrioventriculare.

 

valvele inimii

Valva mitrală (dreapta) Valva Tricuspidă ( stânga sus) Valva sigmoidă (dreapta sus)

B.MANIFESTĂRI MECANICE

1.SOCUL APEXIAN este lovitura inimii în spațiul 5 intercostal.

2.PULSUL ARTERIAL este o undă de distensie ce se propagă de-a lungul peretelui arterial atunci când inima pompează sânge în artere.Se măsoară prin compresia unei artere pe un plan osos.
C. MANIFESTĂRILE ELECTRICE

1. ELECTROCARDIOGRAMA este un grafic care ilustrează curenții electrici ce traversează miocardul în timpul ciclului cardiac (EKG)

automatism inima 

 VASELE DE SÂNGE

 

1.CIRCULAȚIA ARTERIALĂ

Arterele au 2 proprietăți:

1.Elasticitatea caracterizează arterele mari și au în peretele lor o pătură de țesut conjunctiv elastic, această proprietate asigură fluxul continuu al sângelui prin artere.

2.Contractilitatea este proprietatea arterelor mici și a arteriolelor și se datorează stratului neted din peretele acestora.Această proprietate asigură reglajul fin al cantității de sânge ce ajunge în anumite organe sau țesuturi.

 

2.CIRCULAȚIA VENOASĂ

Proprietățile venelor sunt:

1.Distensibilitatea este proprietatea venelor de a-și mări pasiv calibrul și de a înmagazina o anumită cantitate de sânge.

2.Contractilitatea este proprietatea venelor de a-și micșora calibrul prin contracții ale musculaturii netede din peretele lor.Această proprietate asigură mobilizarea sângelui din rezerva venoasă.

-Aspirațoa toracelui;

-pulsațiile arterelor omonime venelor;

-valvulele de pe interiorul venelor de sub inimă;

-contracțiile musculaturii;

-presa abdominală din timpul inspirației;

-gravitația (doar pentru venele de deasupra inimii).

 

3.CIRCULAȚIA CAPILARĂ

Proprietățile capilarelor sunt:

1.Permeabilitatea capilară care asigură schimburile de gaze și de substanțe nutritive dintre sânge și țesuturi.

2.Motricitatea capilară este asigurată prin sfincterele precapilare și prin musculatura netedă din peretele arteriolelor.

 

inima

 

 

 

3 responses to “INIMA

  1. Viorela Chifor

    Foarte explicit , bine punctat si la obiect !!! Foarte util sincer ! Pe mine una m-a ajutat sa inteleg manualul pt admitere ! Multumesc mult !! ^_^

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *