ȚESUTURILE

No Comments on ȚESUTURILE

ȚESUTURILE ANIMALE

1.Ţesutul muscular;

2.Ţesutul nervos;

3.Ţesutul conjunctiv;

4.Ţesutul epitelial;

 

 

ŢESUTUL MUSCULAR

-este format din celule alungite, care se pot contracta provocând la capete o forţă de tracţiune;

-celulele musculare conţin organite specifice numite miofibrile;

 

Ţesutul muscular striat se află în muşchii scheletici mai puțin în musculatura unor organe interne (limbă,faringe,laringe,prima parte a esofagului).

Fibrele musculare sunt celule gigantice (până la 10-12 cm lungime şi 0,1 mm diametru) cu numeroşi nuclei aşezaţi periferic, având aspect striat.

muschiul strait

Ţesutul muscular neted este situat în pereţii organelor interne.

Fibrele musculare sunt celule în formă de fus, cu un singur nucleu central. Rareori ating lungimea de 0,5 mm. Au aspect striat.

Exemplu: Peretele stomacului;

tesut muscular neted

Ţesutul muscular cardiac este format din celule striate cu un singur nucleu situat central.

Intră în alcatuirea peretelui inimii.

tesut muscular cardiac

ŢESTUL NERVOS

Este format din 2 tipuri de celule: NEURONI şi CELULE GLIALE (NEVROGLII)

 

NEURONUL

-este unitatea structurală şi funcţională a ţesutului nervos;

-are capacitatea de a genera si de a transmite impulsuri nervoase;

-este singurul tip de celulă care NU se DIVIDE.

 -neuronii comunică între ei prin SINAPSE.

Sinaplsele pot fi:

Sinapse chimice în care transmiterea înformatiilor de la un neuron la altul se face prin intermediul mediatorului chimic din butonii terminali.

-sunt cele mai întâlnite sinapse din lumea vie;

-ce doi neuronii implicaţi sunt în relaţie de contiguitate (cei 2 neuronii sunt foarte aproape unul de celălalt, dar nu se ating);

-transmiterea impulsului nervos se face unidirecţional;

Sinaplsele electrice în care transmiterea înformaţiilor de la un neuron la altul se face sub formă de impuls nervos.

-sunt nişte sinapse recent descoperite, ele fiind observate în unele zone ale creierului şi în miocard;

-transmiterea impulsului nervos se face bidirecţional iar ce doi neuroni implicaţi se ating.

 

Axonul neuronului este învelit de 3 teci:

 

1.Teaca de mielină;

2.Teaca Schwann, formată din celule Schwann, între care se găsesc noduri Ranvier;

3.Teaca Henle;

În funcţie de prezenţa sau absenţa tecii de mielină,neuronii pot fi:

NEURONI AMIELINICI nu au teacă de mielină și conduc impulsul nervos din aproape în aproape, punctiform, pas cu pas având viteze foarte mici (10 m/s).

NEURONI MIELINICI care au teacă de mielină şi care condul impulsul nervos în mod săltătoriu din Nod Ranvier în Nod Ranvier cu viteze de până la 10 ori mai mari decat cei amielitici (100 m/s).

 Neuronul

 

 

 

 

Sinapsele

Componenta presinaptica (buton axonal): conține vezicule cu mediator chimic;

 Fanta sinaptica: reprezintă spațiul dintre membrana plasmatică a butonilor axonali și cea a componentei postsinaptice.

 Componenta postsinaptica: este reprezentată de corpul celular, dendritrele sau portiunea inițială a axonului unui neuron, respectiv de sarcolema fibrei musculare striate.

Clasificarea sinapselor:

 Din punct de vedere functional:

Cu transimitere chimica: adrenergice/colinergice;

Cu transmitiere electrica;

 

Din punct de vedere al efectului:

Excitatorii

Inhibitorii

 

Dupa structurile implicate:

Interneuronale

Neuron-receptor

Neuron-efector

 

CELULELE GLIALE (NEVROGLII)

Se cunosc mai multe tipuri de celule gliale: Astrocitul, Oligodentroglia, Microglia, Celulele ependimare, celulele satelite.

-sunt de până la 10 ori mai numeroase decat neuronii;

-au capacitatea de a se DIVIDE;

 

Au urmatoarele roluri:

-protejează neuronul şi îl hrănesc;

-sintetizează teaca de mielină a neuronului;

-fogociteaza neuronii morţi şi îi inlocuiesc;

celulele gliale

ŢESUTUL CONJUNCTIV

Este format din:

-celule, fibre ( de colagen, reticulină și elastină) şi substanţă fundamentală;

-se clasifică în funcţie de consistenţa substanţei fundamentale, astfel putându-se deosebi patru tipuri de ţesut conjunctiv:

1.LICHID (FLUID)

2.SEMI-DUR (CARTILAGINOS)

3.DUR (OSOS)

4.MOALE

-de cele mai multe ori între ţesutul epitelial si conjunctiv exista o unitate, se găsesc împreună;

Ţesutul conjunctiv are rolul de a proteja organele, de a le hrăni, de a le lega între ele , de a sintetiza unele dintre elementele figurate ale sângelui.

 

1)Ţesutul conjunctiv lichid.

Este reprezentat de sânge.

Substanţa fundamentală este lichidă şi este reprezentată de plasmă, iar celulele sunt elemente figurate ale sângelui (globule albe/roşii și trombocite).

tesut conjunctiv fluid

 

2)Ţesutul conjunctiv semi-dur (cartilaginos).

-substanţa fundamentală conţine condrină(o proteină care conferă caracterul semi-dur);

Celulele sunt de 2 tipuri:

condroblaste sunt celule tinere;

condrocite sunt celule adulte adăpostite în nişte cavităţi numit condroplaste;

-fibrele sunt de colagen, reticulină şi uneori de elasţină.

 

1)Ţesutul cartilaginos hialin este situat la suprafeţele articulare ale oaselor,peretele laringelui şi traheei si cartilajelor costale.Are un aspect translucid, albicios  si elasticitate redusă .Conţine fibre puţine si foarte fine.La embrion formeaza scheletul iar la adult traheo-bronhice si septul nazal.


hialin

2)Ţesut cartilaginos elastic este bogat în fibre elastice.Este foarte prezent în pavilionul urechii,conductul auditiv extern,epiglotei,aripile nasului,în unele porţiuni ale laringelui şi ale trompei lui Eustachio.


elastic epiglota

3)Ţesutul cartilaginos fibros are celule puţine şi este bogat în fibre care îî dau o rezistenţă deosebită. Îl întâlnim în discurile dintre vertebre şi în articulaţii, meniscurile articulare, simfiza pubiană, şi uneori pe inserţia tendoanelor pe os.

Ţesutul semi-dur (cartilaginos) nu este vascularizat,hrănirea lui realizându-se prin difuziune pe seama unei mebrane numite pericondru.

 

3)ŢESUTUL CONJUNCTIV DUR (OSOS).

Substanţa fundamentală conţine o proteină ce fixează Calciul şi conferă duritatea caracteristică,această proteină numindu-se oseină.

Celulele sunt de 3 tipuri:

obsteoblaste sunt celule tinere care produc oseină;

osteocite sunt celule adulte care sunt adăpostite în nişte cavităţi numite osteoplaste;

osteoclaste sunt niste celule mari ,multi nucleate care au un echipament enzimatic foarte bogat,având rolul de a distruge si a limita expansiunea ţesutului osos.

Fibrele sunt fibre de colagen.

 

În funcţie de dispunerea lamelelor osoase se pot deosebi 2 tipuri de ţesut osos:

 

Ţesut osos spongios la care lamelele osoase sunt dispuse aleatoriu între ele se formeaa areolele pline cu măduvă osoasă roşie.

Se găseşte în:

-epifizele oaselor lungi;

-interiorul oaselor late;

 

2)Tesutul osos compact la care lamelele osoase sunt dispuse concentric în jurul canalelor Haversiene.

 

Canalele Haversiene împreuna cu lamelele osoase dispuse concentric în jurul lui formează un osteon (sistem Haversian).

Acest tip se gâseşte în:

-diafizele oaselor lungi;

-la periferia oaselor late;

 

4)ŢESUTURILE CONJUNCTIVE MOI.

 

1)Ţesutul conjunctiv lax.

-contine celule,substanţă fundamentală şi fibre în proporţi egale;

-formează stroma conjunctivă a organelor;

-umple toate spaţiile libere dintre organe;

-susţine vasele de sânge şi nervii;

-formează hipodermul şi leagă între ele fibrele musculare şi grupele de muschii;

-împreună cu epiteliile,formeaza unităţi funcţionale.

 

2)Ţesutul conjunctiv reticular.

-conţine fibre de reticulină, care alcătuiesc o reţea în ochiurile cărora, se află substanţa fundamentală, celule reticulare și limfocite;

-intră în constituţia ganglionilor limfatici, splinei, ficatului și măduvei osoase.

 

Ţesutul conjunctiv elastic.

-conţine predominant fibre de elastină anastamozate în reţea;

-printre fibre se află puţine celule  şi substanţă fundamentală;

-intră în structura peretilor arterelor şi venelor mari, a coardelor vocale, cărora le oferă elasticitate.

 

4)Ţesutul conjunctiv fibros.

-conţine predominant fibre de colagen,putine celule si substanţa fundamentală;

-este lipsit de elasticitate şi slab vascularizat;

-formeaza capsulele diverselor organe, fâşii musculare, tendoane, aponevroze şi ligamenţi.

 

5)Ţesutul conjunctiv adipos.

-conţine celule mari ce depozitează central grăsime (adipocite) fibre de reticulină, si elastină toate înconjurate de o bogată reţea vascularizată şi nervoasă;

-este situat în hipoderm în jurul unor organe (rinichi,ochii) în mezenter,mediastin,regiunea axiala şi corpul adipos al aobrazului.

 

ŢESUTUL EPITELIAN (EPITELIILE).

tesutul epitelial

 

Epiteliile de acoperire, care au diverse funcţii: de protecţie împotriva factorilor mecanici,a agenţilor patogeni,a toxinelor;în absoţie;în diviziune.

-acopera la exterior arganele şi căptuşesc unele cavităţi ale acestora;

-sunt formate dintr-o membrană bazală fină deasupra căreia se găsesc unul sau mai multe straturi de celule;

-celulele pot fi: pavimentoase,cubice si cilindrice;

NU sunt vascularizate ,ele hrănindu-se prin DIFUZIUNE de la ţesutul de dedesuptul lor.

 

Aceste epitelii de acoperire se clasifică în:

 

1.EPITELII UNISTRATIFICATE:

 

PAVIMENTOASE

-constitue endoteliul vaselor sangvine si limfatice,pericardul,peritoneul ,pleurele;

-facilitează schimburile intercelulare realizate prin difuziune.

 

CUBICE

-intră în structura mucoasei bronhiolelor şi a ovarelor,a canalelor glandelor salivare şi a pancreasului exocrin;

-au rol în procesele de absorţie ,secreţie şi excreţie.

 

CILINDRICE (PRISMATICE)

-intră în constituţia mucoasei tubului digestiv ( de la orificiul cardia la rect) a tropelor uterine şi a epidimului.

 

2.EPITELII PLURISTRATIFICATE

 

PAVIMENTOASE

-intră în structura opielii și a mucoaselor bucală, esofaringiană, uretrala inferioara, vaginală;

-au rol de protecţie.

 

CUBICE

-intră în structura canalelor glandelor salivare şi sebacee,precum şi a pancreasului exocrin;

 

CILINDRICE (PRISMATICE)

-intră în structura mucoaselor ce trebuiesc menţinute umede în permanenţă;

-au rol în secreţia şi transportul mucusului.

 

DE TRANZIŢIE (UROTELIUL)

-intră în constituţia căilor urinare (uretre,uretră superioară,vezică urinară);

-nu permit absorţia urini si protejează mucoasa de actiunea iritantă a acesteia.

 

3. EPITELIILE PSEUDOSTRATIFICATE (FALS STRATIFICAT)

-intră în structura mucoaseo ce căptuşesc faringele,traheea şi bronhiile mari;

-au rol de protecţie şi în secreţia şi transportul mucusului.

 

Epitelii glandulare.

-au capacitatea  de a elabora un produs de secreţie;

-aceste epitelii intră în alcătuirea glandelor;

-glandele pot fi: exocrine;endocrine si mixte.

 

Glandele Exocrine:

-au canal de secreţie prin care îsi varsă produsul la exteriorul aorganismului sau în diferite cavităţi ale acestiua.

Glandele exocrine pot fi: Sebacee,sudoripare,salivare,mamară.

 

Glandele endocrine.

-nu au canal de secreţie iar produsul lor de secreţie este numit HORMON şi eliberat direct în sânge.

Glandele endocrine pot fi: tiroida,hipofiza, etc.

 

Glandele mixte.

-au atât o parte endocrina cât şi o parte exocrină.

Glandele mixte pot fi: pancreasul,glandele sexuale (testiculele si ovare).

 

Epitelii senzoriale.

-intră în alcătuirea organelor de simt;

-au capacitatea de a recepţiona un stimul specific, şi de-al transforma într-un impuls nervos.

 

Sunt alcătuite din:

-celule receptoare si de susţinere.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *