REGNUL PROTISTA (PROTOCTISTA)

No Comments on REGNUL PROTISTA (PROTOCTISTA)

1.Protozoarele (protos = primul, zoon = animal)

-sunt microorganisme unicelulare, cu organizare de tip eucariot;

-pot fi libere (Parameciul, Euglena), sau parazite (Giardia, Tripanosoma);

-cele libere se deplasează cu ajutorul cililor, a flagelilor, a pseudopodelor;

-atât cele libere cât şi cele parazite se hrănesc heterotrof;

-protozoarele se pot înmulţi asexuat prin diviziunea longitudinală sau transversală a celulelor sau, se pot înmulţi sexuat prin fuziunea a două celule care au funcţie de gameţi;

!!! Înmulţirea asexuată se realizează în absenţa gameţilor;

!!! înmulţirea sexuată se realizează prin fuziunea a doi gameţi de sex opus, fenomen numit fecundaţie în urma căruia rezultă zigotul sau celula-ou.

La unele organisme se întâlneşte şi înmulţirea vegetativă prin fragmente din corp care vor da naştere la un organism nou (exemplu – prin butaşi la unele plante).

Importanţă: protozoarele reprezintă o verigă importantă în cadrul lanţurilor trofice acvatice, ca pradă sau consumatori; cele parazite produc boli grave.

Reprezentanţi:

forme libereParameciul (Paramecium caudatum), Euglena (Euglena viridis), Amiba (Amoeba proteus);

forme parazite Giardia (Giardia intestinalis – produce giardioza), Tripanosoma (Tripanosoma gambiense – produce boala somnului).

amoeba proteus

euglena giardia

 

2.Algele

Mediu de viaţă: în medii acvatice marine, salmastre sau dulcicole, pe soluri umede, pe scoarţa arborilor, pe ziduri; unele specii trăiesc în simbioză cu fungii formând lichenii.

Corpul lor se numeşte tal, şi poate fi unicelular sau pluricelular şi poate avea diferite forme.

Celule care alcătuiesc talul algelor sunt de tip eucariot, prezintă un perete celular cu celuloză;

Nutriția este de tip autotrof prin fotosinteză (captarea energiei solare cu ajutorul unor pigmenţi numiţi clorofilieni şi transformarea acesteia în energie chimică care va transforma dioxidul de carbon, apa şi sărurile minerale în substanţe organice care asigură hrana organismului respectiv).

Înmulţirea se poate face asexuat cu ajutorul sporilor care germinează şi dau naştere la alte taluri, vegetativ prin fragmentarea talului, sau sexuat cu ajutorul gameţilor.

Clasificare: există mai multe încrengături de alge în funcţie de tipul de pigmenţi care predomină.

la alge verzi la care predomină pigmenţii verzi numiţi clorofile (mătasea broaştei – Spirogyra, salata de mare – Ulva, Chlorella, Chlamydomonas etc);

la alge roşii la care predomină pigmenţii roşii (Porphyra, Gelidium etc.);

la alge brune care conţin pigmenţi de culoare brună (Macrocystis, Laminaria, etc.).

Importanţa algelor: îmbogăţesc apele în oxigen, produc mari cantităţi de substanţă organică, formează fitoplanctonul care este sursă de hrană;

algele brune sunt utilizate ca: îngrăşământ natural, în alimentaţie , medicină, din cenuşa lor se obţine iod, brom , potasiu;

-din algele roşii şi verzi se obţine geloză vegetală din care rezultă: agar – agar pentru medii de cultură, produse de cofetărie .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *