REGNUL PLANTAE (METAPHYTA)

No Comments on REGNUL PLANTAE (METAPHYTA)

1.MUȘCHII(BRIOFITE)

Mediul de viaţă: terestru, în locuri umede, umbroase, fixaţi pe substraturi diferite:pe stânci, pe sol, pe copaci, etc., formează covoraşe verzi
.

Caractere generale:

-corp numit TAL, pluricelular ;

-lipsesc vasele conducătoare (se numesc şi plante avasculare);

-corpul este un cormoid diferenţiat în rizoizi, tulpiniţă, frunzişoare;

Înmulţirea:-asexuată prin spori și sexuată prin gameţi ;

Importanţa:

-împiedică eroziunea solului
 şi sunt o sursă de hrană pentru animale mici;

-indicatori ai poluării în ecosisteme ;

-menţin umiditatea solului. Pionieri ai vegetaţiei pe stâncării, contribuie la formarea solului

Reprezentanţi:

– fierea pământului, muşchiul de pământ

Muschii de pamant

               MUȘCHII DE PĂMÂNT

 

 

 

 

 

 

 

2.FERIGILE (PTERIDOFITE)

Mediu de viaţă: terestre, secundar acvatice, în locuri umbroase dar şi însorite, frecvente în pădurile tropicale.

Caractere generale:

-corpul se numeşte CORM şi este alcătuit din: rădăcină, tulpină – rizom subteran, frunze – mari penat-compuse 
;

-sunt prezente ţesuturile adevărate ;

-apar vasele conducătoare liberiene şi lemnoase, vasele lemnoase sunt imperfecte şi se 
numesc traheide ;

-nu formează flori și nici seminţe ;

-se înmulţesc prin spori, prin rizomi;

Importanţa: 
- din pădurile de ferigi fosile s-au format cărbunii superiori
- plante ornamentale în grădini , parcuri , sere;

Întrebuinţări medicale: vermifug, antihemoragic, expectorant;

Reprezentanţi:
- coada calului, feriga comună, feriguţa.

coada calului

                      COADA CALULUI

3.GIMNOSPERMELE

Caractere generale: 


-sunt plante exclusiv lemnoase, arbori sau arbuşti;


-frunzele sunt variate ca formă şi mărime: aciculare şi uninerve, solziforme, bilobate sau în formă de evantai, etc.;

-vasele lemnoase sunt imperfecte (traheide);

-se mai numesc răşinoase deoarece au canale rezinifere prin care este secretată răşina;


- la Gimnosperme se diferenţiază pentru prima dată florile, dar acestea au numai organe de reproducere (stamine şi carpele), fără periant (petale şi stamine);

– sunt plante cu flori exclusiv unisexuate, monoice sau dioice.

La plantele monoice florile masculine si feminine sunt dispuse pe aceeasi plantă, iar la cele dioice florile de sexe diferite sunt dispuse pe plante diferite.

La cele mai multe gimnosperme florile sunt grupate în conuri alcătuite dintr-un ax pe care sunt dispuse sporofilele (solzi staminali şi, respectiv, solzi carpelari).

Gimnospermele cu florile grupate în conuri se mai numesc şi conifere .

conul feminin este o inflorescenţă deoarece fiecare macrosporofilă (solz carpelar) este însoţită de o bractee (solz bracteal), deci este o floare bracteată. Deoarece pe axul conului sunt mai multe astfel de flori, conul feminin este considerat inflorescenţă. Fiecare macrosporofilă poartă câte două ovule nude, neînchise în ovar.

conul masculin este o floare. Microsporofilele (solzi staminali) nu sunt bracteate; de aceea conul masculin arată ca o floare nudă, cu receptacul alungit şi numeroase stamine dispuse spiralat. Fiecare microsporofilă poartă câte doi saci polinici, în care se formează granulele de polen.

gametofitul este foarte redus, dependent şi inclus în sporofit: cel masculin, la nivelul granulului de polen, iar cel feminin, la nivelul ovulului.

gameţii sunt neflagelaţi, deci imobili la cele mai multe gimnosperme; cei masculini se numesc spermatii şi cei feminini, oosfere.

fecundaţia (contopirea gameţilor) are loc prin intermediul tubului polinic format la germinarea granulei de polen. In urma fecundaţiei, din ovul se formează sămânţa.

seminţele nu sunt închise în fruct, deoarece nici ovulul nu este închis în ovar.

Reprezentanţi:

– bradul, pinul, molidul, tisa, tuia, jneapănul .

4.ANGIOSPERMELE

Caractere generale:

-domină în habitatele terestre;


-sunt autotrofe, uneori carnivore, semiparazite, rar heterotrofe (saprofite sau parazite);

-sunt erbacee ( anuale, bienale sau perene ) sau lemnoase ( arbori, arbuşti, liane );

-cormul este foarte variat, cu o mare adaptabilitate;

-vasele lemnoase sunt complete şi se numesc trahei
;

– gametofitul este redus, dependent şi inclus în sporofit;

-floarea atinge nivelul maxim de evoluţie, apare pentru prima dată învelişul floral cu sepale şi petale;

-ovulele sunt închise în ovar, seminţele sunt închise în fruct;

-fructul se formează din ovar, iar seminţele din ovule;

Clasificare:


1.Monocotiledonate

-au embrion cu un singur cotiledon;

-plante exclusiv erbacee, lipsite de meristeme secundare;

-frunze simple, nestiplate, ce nervaţie paralelă sau arcuată şi teacă evidentă. – flori pe tipul 3, rar 4, niciodata 5, (adică cu 3⁄4 petale, sepale, stamine);

-rădăcini principale cu viaţă scurtă, înlocuite de rădăcini adventive.

Reprezentanţi:
grâu, porumb, secară, orz, orez, etc.

 

2.Dicotiledonate

-au embrion cu două cotiledoane;

-au frunze polimorfe cu nervaţie penată, palmată sau reticulată;

-flori pe tipul 5 sau 4;

-sunt plante erbacee şi lemnoase, cu meristeme secundare ce asigură creşterea în grosime a rădăcinii şi tulpinii;

-au rădăcini pivotante sau rămuroase;

Reprezentanţi:

– magnolia, fasolea, cartoful, salcâmul, laleaua, mărul, cireşul, măceşul, piciorul cocoşului, viţa de vie, etc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *