LEGILE MENDELIENE ALE EREDITĂȚII

No Comments on LEGILE MENDELIENE ALE EREDITĂȚII

Gregor Mendel a fost un călugăr austriac cu studii în matematică și biologie, care a facut experimente de hibridizare pe mazăre (Pisum sativum).

În urma acestor experimente el a intuit existența factorilor ereditari care ulterior au fost numite gene și a emis primele legi ale eredității:

1.Legea purității gameților conform căreia gameții sunt întotdeauna puri din punct de vedere genetic conținând doar unul dintre factorii ereditari pereche. A fost elaborată în urma unui experiment de monohibridare.

Exemplu de monohobridare:

-s-au încrucişat două plante de mazăre care se deosebeau printr-un singur caracter: forma boabelor;

-caracterul de bob neted este caracter dominant şi se notează cu literă mare (“AA”); se notează cu “AA” deoarece este vorba despre un organism diploid; se manifestă atât în stare homozigotă (“AA”) cât şi în stare heterozigotă (“Aa”);

-caracterul de bob zbârcit este caracter recesiv şi se notează cu literă mică (“aa”) care se manifestă doar în condiţie homozigotă, în stare heterozigotă nu se manifestă;

-la formarea gametilor se observă că fiecare gamet este pur din punct de vedere genetic, adică conține un singur caracter din pereche: un organism “AA” va forma 2 gameţi fiecare având câte un “A”; un organism “Aa” va forma 2 gameţi – unul “A” şi unul “a”;

-încrucişând aceste două varietăţi de mazăre, Mendel a obţinut în primul an doar plante care aveau boabe netede;

-în anul următor a încrucişat organisme obţinute în prima generaţie şi, în generaţia a doua, în anul al doilea, a obţinit 75% plante cu bob neted şi 25% plante cu bob zbârcit;

-Mendel a realizat o schemă în care a reprezentat acest experiment şi a observat că rezultatele obţinute sunt influenţate de tipul gameţilor care participă la fecundaţie:

Monohibridare la mazare

Monohibridare

 

2.Legea uniformițății hibrizilor în primele generații ( F1).

3.Legea segregării independente a perechilor de caractere. A fost elaborată în urma unui experiment de dihibridare .

 Exemplu de dihibridare:

-s-au încrucişat plante de mazăre care se deosebeau prin două perechi de caractere ereditare: forma boabelor şi culoarea acestora;

caracterele dominante sunt reprezentate de forma netedă a boabelor (“AA”) şi culoarea galbenă a acestora (“BB”), iar caracterele recesive sunt reprezentate de forma zbârcită a boabelor (“aa”) şi culoarea verde a acestora (“bb”);

-la formarea gameţilor se respectă prima lege mendeliană a eredităţii: plantele cu caracterele dominante “AABB” vor forma gameţi de tipul “AB”; plantele cu caracterele recesive “aabb” vor forma gameţi de tipul “ab”; plantele heterozigote pentru ambele caractere “AaBb” vor forma 4 tipuri de gameţi: “AB”, “Ab”, “aB”, “ab”;

în prima generaţie se obţin plante heterozigote care au boabe netede şi galbene (se manifestă caracterele dominante);

în cea de-a doua generaţie se obţin plane cu boabe: netede şi galbene, netede şi verzi, zbârcite şi galbene, zbârcite şi verzi; cele două categorii noi de plante de mazăre care se formează în cea de-a doua generaţie demonstrează faptul că cele două caractere dominante (neted cu galben), respectiv cele două caractere recesive (zbârcit şi verde) nu sunt dependente unele de altele şi se pot transmite independent la descendenţi; raportul de segragare fenotipic obţinut în F2 este de “9:3:3:1”.

Dihibridare la mazare

Dihibridare problema

Hibridizarea este procesul prin care se încrucișează doi indivizi homozigoți care diferă între ei prin unul sau mai multe perechi de caractere. În urma hibridizării rezultă HIBRIDUL.

Dacă diferă între ei printr-un singur caracter se numește monohibridare, iar dacă diferă prin două caractere se numește dihibridare.

 

ABATERI DE LA LEGILE MENDELIENE ALE EREDITĂȚII

 

1.Semidominanța(dominanță incompletă sau segregare tip Zea) a fost descoperită prima dată la plantele de barba împăratului (Mirabilis jalapa).

Prin încrucișarea unor plante cu flori albe cu niște plante cu flori roșii s-au obținut în F1 plante cu flori roz.

Conform legilor mendeliene ale eredității în prima generație ar fi trebuit obținute fie doar plante roșii în funcție de care este caracterul dominant.

În cazul semidominanței în F1 se obțin plante cu caractere intermediare părinților.

În F2 prin autopolenizare s-au obținut trei grupe de indivizi având florile roșii, roz și albe, în raport de 1/4: 2/4 : 1/4.

Semidominanta problema

problema semidominanta

2.Supradominanța a fost observață la musculița de oțet ( Drosophila melanogaster)

Prin încrucișarea unor musculițe cu ochii albi cu niște musculițe cu ochii roșii s-au obținut în F1 musculițe cu ochii roșii dar cu o culoare mult mai intensă decât cea inițială.

Practic prin supradominanță de-alungul generațiilor se intensifică efectul genei dominante.

 

3.Genele Alele letale

Sunt de obicei niște gene recesive care în momentul în care se întâlnesc în stare homozigotă dominantă sau recesivă determină decesul individului purtător.

Ex. : gena care determină apariția hemofiliei.

 

4.Codominanța este întâlnită la om în cazul grupelor sangvine.

La om grupele sangvine sunt determinate de 3 gene alele LA, LB și l, genele LA, LB fiind dominante supra genei l.

 

GRUPĂ SANGVINĂ        GENOTIP
O I ll
A II LALA, LAl
B III LBLB,LBl
AB IV LALB

 

 

 

 

 

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *